Tu

A fost greu sa te vad plecand, dar stiam ca e spre binele tau. Ah si cat urasc aceasta expresie, nu ai idee ce fel fierbe sangele in mine cand o aud. Am preferat sa te aleg pe tine in locul meu. Sunt nebuna, dar te iubesc. A trebuit sa te las sa pleci, a fost cel mai bine asa. Nu stiu pentru cine. Nu stiu multe, nu stiu de ce s-a intamplat asa, traiesc numai in nestire, decat sa aflu adevarul crud. Si mai stii ca eu mereu iti spuneam direct ce simt, ce vreau, ce imi doresc. Dar acum vreau minciuni frumoase. Crezi ca iti cer prea multe? Sau gresesc cerandu-ti ceva? Lasa ca o sa iasa soarele si pe strada mea.Te.am sunat nu mai puteam astepta,sangele fierbea in mine,stiam ca nu va fi bine, dar mi.am luat inima in dinti si am facut.o !
El - Te rog, nu ma mai suna. Iti faci rau intrebandu-ma ce fac si pe unde umblu.
Eu - Si mai ales cu cine. Te-am vazut cu ea.
El - O data si-o data tot s-ar fi intamplat. E bine ca a fost acum.
Eu - Mda. Poate ca ai dreptate.
El - Am.
Eu - Bine. Sa nu ma mai cauti. Lasa-ma in pace.
El - Eu sa te las in pace? Pisi, tu ai fost cea care m-a sunat. Tu imi dai sms-uri zilnic, tu ma saluti pe Mess. Tu, tu, tu. Eu te-am lasat in pace.
Eu - Te urasc, sa stii.
El - Ma bucur. Asa e bine. Ai grija de tine.
Eu - Te urasc!!

Te iubesc. Prea tarziu. I-am inchis deja.

Ea-partea a treia

S-au despartit. El nu mai rezista. Nu o mai iubeste, nu mai simte aproape nimic pentru ea. Iar ea a acceptat. Este dezamagita, nedumerita, intrebatoare. Mai are rost sa puna intrebari? S-a gandit ca daca il lasa liber, va fi fericit; merge pe premiza "Daca il iubesti, da-i drumul". Dar e cu adevarat sincera? Chiar poate accepta sa fie fericit fara ea? Si ce-o sa faca ea mai departe? Cu cine se duce la mare?
Ce o sa faca de ziua lor? Ii da cadoul la care se tot gandeste inca de anul trecut? Sau e prea deplasat? Dar de ziua ei? Va astepta nerabdatoare 24 de ore un sms? Il va invita la petrecere sau va spera ca vine neinvitat, cu un cadou inedit, gen "vrei sa ne impacam?"? Dar de ziua lui? Va aparea in barul pe care il frecventeaza, acolo unde le face cinste prietenilor? Si cum sa apara? Sa ii ia cadou? Ce cadou? Sa stea putin sau sa ramana toata noaptea?
Si daca lasa deoparte toate intrebarile si merge mai departe, fara el?

Ea-partea a doua

L-am vazut ieri. Era trist. Desi nu arata, stiu ca ii e dor de ea. Oare o s-o mai vada vreodata? Oare o sa ma ierte vreodata ca i-am ascuns lucrul asta? Aseara m-au sunat de la spital, sa-mi spuna ca si-a miscat mana. El crede ca ea a murit. Si asa trebuie sa ramana. Am fost la ea, iar doctorii mi-au spus ca i-a cedat inima, dar nu si creierul. Nu stiu cum se poate intampla asta. Imi pare imposibil. Tot atunci m-a sunat el. Ma intreba cand e inmormantarea. Voia sa-si ia adio de la ea. I-am spus sa ma lase in pace si am inchis telefonul.
M-am intors la ea si am inceput sa plang. Telefonul ei era pe masa de langa pat. M-am uitat in el, avea multe apeluri si mesaje de la el, chiar si de dimineata ii daduse un mesaj: "Nu vreau sa imi iau adio de la tine. Niciodata. Te iubesc. Iarta-ma ca ti-am produs atata durere.". M-am uitat in pozele din telefon si am dat de o poza cu ei doi. I-am pus telefonul in fata si a inceput sa isi miste capul. Nu imi venea sa cred. L-am sunat si i-am spus sa vina la spital. A venit si i-am spus adevarul. I-am spus sa intre si sa vorbeasca cu ea, dar sa-i povesteasca momentele frumoase petrecute impreuna, nu sa-i ceara iertare.
Au urmat zile in care ii arata poze cu ei doi si ii spunea cat de fericiti erau cand le-au facut. Ii povestea cum s-au cunoscut, ii arata primele poze. Facea totul in ordine cronologica, ca si cum ea isi pierduse memoria si trebuia sa o aduca la curent cu tot ce a facut ea. Il ascultam si eu din cand in cand si ma mai bagam in "discutie". Ea reactiona. Vedeam pe monitorul de care era legata. Intr-o zi, a sarutat-o. Se trezise. Credeam ca suntem personajele unui basm. Dar ce mai conta un miracol in plus? Se trezise. Se uita la el, se uita la mine, se uita la el si iarasi la mine, pana am luat-o eu in brate.